PMI ACP intrebarea 2: ban la ban trage

Si sa trecem mai departe la intrebarea 2:

A project was considered as challenged since it went over budget and beyond schedule when it was completed for a total cost of $3 million.  But the clients eventually claimed it to be a success.  Which one of the following reasons could potentially justify their claims?

(A)      The business was affected seriously since budget re-allocation had to be performed to fund the project to completion
(B)      The clients ended up spending an extra $2 million on this project
(C)      The project was estimated to save the client organization 20 man-years worth of man power
(D)      A review report after 12 months indicated that the client saved $11 million

O mica observatie:

challenged = contestat

challenging = provocator

Chiar simpatica intrebarea! Am rezolvat-o usor dupa logica urmatoare: avem in enunt bani, bani trebuie sa avem si in raspuns. Deci singurul raspuns corect nu poate fi decat D).

Ei zic asa:
Why (D): This is stating the fact, that has already occurred
Why NOT (A): Actually stating what the question says and is not adding anything to the client's claim to success
Why NOT (B): Indirectly stated in the question (over budget)
Why NOT (C): This looks promising, but a closer look makes it clear that this is only an “estimate”, with no guarantee of this happening

Dau si o referinta: The Art of Agile Development - James Shore & Shane Warden, chap 1, page 4

PMI ACP intrebarea 1: from project management perspective

Mi-a trecut prin cap sa incerc sa ma certific PMI ACP. Groaznic! Hai sa va demonstrez!

Pana una alta voi lua intrebari gasite pe Internet si voi incerca sa le comentez.

Traditional criteria for project success include meeting time, budget and specifications.  From a project management perspective, a project meeting these criteria may be considered a success, but may still fail in the end.  Which of these may be a good reason?

(A)      They fail to appeal to the intended users
(B)      They fail to add much value to the business
(C)      Project management success does not translate to business success
(D)      They fail to satisfy the customers needs

Asta e genul de intrebare pe care o iubesc. Ma uit la toate cele patru raspunsuri posibile si la prima vedere nu pot exclude nici macar unul. Daca se reciteste cu atentie intrebarea se observa un mic detaliu care iti poate scapa la prima vedere: "from a project management perspective".

Deci sa vedem cum argumenteaza ei raspunsurile:

(A)      They fail to appeal to the intended users 

Why NOT (A): Project success cannot be determined by individual likes / dislikes

Avem un proiect care esuaza din cauza ca nu prezinta interes pentru utilizatorii carora le-a fost destinat. Pentru mine e un bun motiv de insucces, deci raspuns posibil. Gresit! Nu trebuie sa gandim decat din punct de vedere al managementului de proiect. Poate ca proiectul a avut noroc, a facut in scaldatoare in faza de initiere, si, din intamplare, desi a fost un produs adresat manelistililor de 20-25 ani, a avut un succes imens in randul iubilorilor de opera, categoria de varsta 45-50 de ani.

(C)      Project management success does not translate to business success

Why NOT (C): The issue here is not about project management success

Bun! Proiectul nu are succes in business dar NU NE INTERESEAZA! Operatia a reusit, pacientul a murit! Ce daca pacientul a murit?

D)      They fail to satisfy the customers needs

Why NOT (D): It is possible that even though the customer is satisfied, the project may fail to add value to the business. 

Odata ce te-ai hotarat sa elimini raspunsul (C), e foarte usor de eliminat si raspunsul acesta.

(B)      They fail to add much value to the business Why (B): Without value, a project cannot be considered a success even if we consider that it came on schedule, within scope and budget 

Ati vazut unde era cheia? Cuvintele cheie sunt: add value to the business. Probabil ca pe undeva, printr-o carte ce nu poate fi citita decat de manageri, scrie clar: Traditional criteria for project success include meeting time, budget, specifications, value added to the business. Simplu, nu? Va rog insistent sa considerati ca a satisface nevoile clientilor nu are nici o legatura cu valoarea adaugata business-ului :D!

Scrum Certifications

Până acum am aflat că există trei organizații care îți oferă posibilitatea de a te certifica:

1) Scrum.org - te certifici singur (vezi aici un blog interesant) - Professional Scrum Master I sau II

2) ScrumAlliance.org - urmezi un curs. La câteva zile dupa efectuarea cursului ți se testează cunoștințele acumulate printr-un test on-line. - Certified Scrum Master

3) PMI-Agile-Certification - primul curs PMI Agile (ACP) Exam Prep din Romania a avut loc in iunie 2012

To be CSM, or not to be, but PSM: that is the question!

Citind postul de mai jos am aflat părerile despre curs și certificari:

"What do you think about the Certified ScrumMaster (CSM) designation? For the sake of clarification, to earn the CSM designation you must attend a CSM course (2-3 days) and then take an online questionnaire."

Se pare ca examenul e numai o formalitate. Unii au spus ca este o insulta la adresa capabilitatilor lor intelectuale. Eu cred ca este doar un inceput si cei de la ScrumAlliance vor da posibiltatea sa te certifici fara a urma cursurile, prin urmare intrebarile nu vor mai fi penibile.

http://borisgloger.com/en/2010/11/29/scrum-alliance-and-scrum-org-yesterdays-concepts-do-not-solve-todays-problems/

http://www.drdobbs.com/architecture-and-design/199902742;jsessionid=GDV0SN2B40B4FQE1GHPSKHWATMY32JVN?cid=Ambysoft

Metodă, metodologie sau proces? Cum traducem framework? Ce este Scrum?

Deunăzi mi-am pus întrebarea care este diferența dintre metodă, metodologie și proces.

Pasul doi! Dau "sarci pe goagle, gagal sau gogle" și găsesc:

Metodologia este un cuvânt complex, format din methodos şi logos, care înseamnă „metodă” şi „ştiinţă”, în limba greacă, iar în traducere liberă „ştiinţa metodei”, adică ştiinţa conceperii, a alegerii şi utilizării metodei în procesul de investigare a fenomenului juridic. În mod similar, şi cuvântul methodos este format din două cuvinte: meta şi odos, adică „după cale”, după calea sau îndrumarul care asigură succesul oricărei investigaţii ştiinţifice. Aşadar, metoda şi metodologia sunt în fapt „un fir al Ariadnei”, care, însuşite şi bine stăpânite, nu te lasă să te rătăceşti în jungla informaţiilor şi faptelor ştiinţifice (aici).

Dar ce este un proces?

DEX: Succesiune de acțiuni sau de operații prin care se realizează o lucrare.

Dar framework cum se traduce? Cadru? Metodologie cadru?

Si acum întrebarea de final: Este Scrum o metodologie, o metodă, un proces sau un cadru? Am facut câteva investigații:

1) Cel mai corect este să spunem că Scrum este un framework. - http://kenschwaber.wordpress.com/2010/09/08/scrum-as-a-framework/. Așa spune Ken Schwaber unul dintre părinții Scrum-ului și cel care l-a popularizat.

2) Scrum nu este un proces. Am găsit un articol foarte interesant care spune clar de ce Scrum nu este un proces - http://scrummethodology.com/scrum-is-a-framework-agility-is-a-concept/. - A process is a prescriptive and linear series of steps taken to repeatably generate the same output. Hmm, that doesn’t sound like Scrum at all! Since we’re constantly inspecting our work and adapting the backlog, there is no repeatability we’re striving for.

3) Am dat search pe Google și am obținut următoarele rezultate:

scrum framework - 1.610.000 rezultate

scrum method - 560.000 rezultate

scrum methodology - 557.100 rezultate

scrum process - 236.000 rezultate

metoda scrum - 88.600 rezultate

metodologia scrum - 78.100 rezultate

proces scrum - 63.200 rezultate

cadrul scrum - 40.800 rezultate

Rezultatele nu sunt deloc concludente deoarece multe dintre ele se refereau la cu totul altceva: "Fumatul te face scrum" de exemplu. Scrum înseamnă în limba Engleza grămadă în jocul de rugby.

Nu cred ca este important modul în care ne referim la Scrum. A fost doar o simplă filosofie, un fel de teorie a chibritului la care suntem extrem de buni. Dacă datul din gura ar fi plătit, românii ar fi un popor de miliardari, urmați probabil la mică distanță de greci, care n-ar mai fi nevoiți să își vândă insulele. (aici)